Ielele: Creaturi Mitologice

Ielele sunt prezențe misterioase și fermecătoare din mitologia românească, care aduc farmecul și misterul în pădurile tropicale. Aceste creaturi feminine, cunoscute și sub numele de zâne rele sau Nimfe conform site-ului Enciclopedia Clopoțel, articolul Creaturi^[1], ele reprezintă unele dintre cele mai misterioase și fascinante personaje ale mitologiei românești. Apar în grupuri, în special în câmpii sau păduri, desfășurând dansuri și hore în veșminte vaporoase. Poveștile populare au transmis de-a lungul timpului imagini ale ielelor care, prin dansurile lor atrăgătoare, lasă în urma lor semne sub formă de cercuri de foc din iarbă arsă. În folclorul românesc ele sunt ființe excepționale, descrise adesea ca femei frumoase înzestrate cu puteri magice. Dansurile lor atrăgătoare și cântecele fermecătoare devin legende în adâncurile pădurii tropicale.

Originea și mitologia

Conform cărții Mitologia Clasica de la A la Z ^[2]Ielele sunt considerate a fi spirite ale naturii în mitologia românească, fiind asociate cu pădurile și zonele izolate. Ele sunt adesea menționate în balade și povestiri populare, fiind privite cu respect și teamă.

Legende străvechi susțin că aceste creaturi au luat naștere din lacrimile unor zeități supărate și au primit daruri magice, dându-le puterea de a stăpâni natura din jur.

Folcloristul Lazăr Şăineanu susține că termenul vine de la cuvântul cuman ^[3]"yel," semnificând vânt. Pe de altă parte, Bogdan Petriceicu Hașdeu propune o legătură cu sanscritul ^[4]"vel," asociat cu vântul, mișcarea și moartea. Există și varianta unde denumirea provine din asocierea cu pronumele feminin "ele," iar legenda spune că numele ielelor nu trebuie rostit de oameni, evitându-se astfel aducerea ghinionului. In timp, au apărut si alte denumiri pentru aceste făpturi, cum ar fi "Dânsele."

Unii folcloriști, precum Lazăr Şăineanu, propun că ielele ar fi sufletele unor femei vrăjite care, după moarte, nu și-au găsit liniștea. Legendele spun ca în diverse regiuni ale țării se afirmă că există locuri stăpânite de iele. Confom unui articlol din Ziarul Adevărul^[5], în Dâmbovița, la "La Omul Mort," se spune că ielele dansează în noaptea Sfântului Andrei.

Grațioase și fermecătoare, ielele posedă abilități magice deosebite. Dansurile lor desăvârșite și cântecele misterioase sunt însoțite de puteri magice ce influențează vremea și fertilitatea pământului. În folclor, sunt înfățișate cu rochii vaporoase, păr lung și strălucitor, iar oamenii nu au voie sa le pronunțe numele coform unui articol de pe un site de știri românesc^[6].

Unde se întâlnesc și când apar ielele?

Se găsesc în păduri tropicale și pline de viață. Diversitatea pădurii tropicale se amestecă cu dansurile lor și astfel creează o scenă de basm pentru aventurile ielelor și pentru întâlnirile lor magice.

Conform site-ului Fantik.ro ^[7] în articolul Ce sunt, de fapt, ielele, aceste creaturi mitice sunt asociate adesea cu natura și elementele sale, precum apa, pădurea și aerul. Legendele și poveștile populare sugerează cã ielele sunt mai active în noaptea de 23 iunie, când se celebrează Sânzienele^[8] și când acestea apar în jurul lacului Beiului, lacul care nu îngheață niciodată.

In această noapte magică, Ielele sunt descrise ca apărând îmbrăcate în rochii albe și dansând în cercuri, în păduri sau pe câmpii. Această apariție este considerată o încântare, iar frumusețea și grația lor sunt de-a dreptul hipnotizante. Potrivit credințelor populare, aceste creaturi supranaturale pot ademeni oamenii prin farmecul lor, așa cã cei care le întâlnesc sunt sfătuiți să fie precauți și sã evite a fi atrași în dansurile lor fascinante.

Ielele sunt adesea asociate cu fenomene naturale, cum ar fi vântul si furtunile, iar legendele spun că ele pot controla aceste elemente. De asemenea, se crede că ielele sunt protejatoare ale naturii și animalelor, dar si capabile să pedepsească pe cei care le deranjează sau le rănesc în vreun fel.

Influența Ielelor în Operele Literare Românești

lelele influentează poeți și scriitori în diferite feluri. lelele pot fi percepute diferit deorece imaginea lor variază de la sat la sat. În povestea "Lostrița", scrisă de Vasile Voiculescu, ielele sunt prezentate ca ființe supraomenești care pot manipula conceptul frumuseții și al vieții. Vasile Alecsandri percepe ielele ca "zânele vântului" în basmele sale și în poeziile populare culese de la neamuri. Camil Petrescu scrie despre iele ca și niște creaturi misterioase ce ademenesc oamenii cu jocul lor fascinant în romanul "Jocul lelelor". Mircea Eliade descrie ielele similar modului în care Camil Petrescu le-a descris: femei frumoase ce ademenesc oamenii cu jocul lor Legendar.

^[1] https://playtech.ro/stiri/cine-sunt-ielele-si-de-ce-nu-ai-voie-sa-le-pronunti-numele-23440

^[2] Mitologia Clasica de la A la Z, de Annette Giesecke, tradusa de Gabriel Tudor, noiemnbrie 2022 - O splendidă enciclopedie a zeilor și zeițelor, eroilor și eroinelor, nimfelor, spiritelor, monștrilor și locurilor din mitologia clasică

^[3] Cuvant cuman – popor de neam turcic care a migrat dinspre Est la sf secolului XI si s-a asezat pe teritoriul tarilor romane si care a fost asimilat de catre populatia romaneasca

^[4] Sanscrit – limba indo- europeana, contemporana din India

^[5] Ziarul Adevarul – articol ” Cum au apărut ielele şi de ce nu avem voie să le rostim numele”

^[6] https://playtech.ro/stiri/cine-sunt-ielele-si-de-ce-nu-ai-voie-sa-le-pronunti-numele-23440

^[7] https://www.fanatik.ro/lacul-din-romania-unde-noaptea-s-ar-strange-ielele-apa-lui-nu-ingheata-niciodata-20621581

^[8] Sanzienele – Sărbătoare, tradiție românească